|
Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: univoltină: mai-octombrie
Anvergura aripilor: 40-52 mm
Faţa superioară a aripilor: aripile anterioare sunt de culoare maronie până la brun închis, cu un ocel negru cu centrul alb în apex, înconjurat de o pată portocalie la mascul, ce se întinde pe aproape întreaga aripă la femelă; prezintă o serie de variaţii de culoare (mai ales la femele) în ceea ce priveşte zona portocalie de pe faţa superioară a aripilor; există femele cu reflexe verzi-albăstrui pe banda marginală a aripilor anterioare
Faţa inferioară a aripilor: aripile posterioare sunt de culoare cenuşiu-gălbuie, cu o bandă discală lată ce traversează aripa (la femelă - crem-albicioasă, la mascul - difuză); masculul are un colorit mai şters, ocelii sunt de dimensiuni mai mici şi aproape întotdeauna are câţiva oceli mici pe banda discală de pe faţa inferioară a aripilor posterioare
Alte caracteristici: s-au descoperit exemplare ce prezentau ginandromorfie bilaterală (aripile de pe partea stângă a corpului diferind de cele de pe partea dreaptă, prin: formă, dimensiuni, culoare, desene)
Specii asemănătoare:
• Pyronia tithonus, la care ocelul negicios din zona apicală a aripilor anterioare, are la interior două puncte mici albicioase
Comportament: adulţii îşi petrec majoritatea timpului în vegetaţia joasă; sunt activi atâta timp cât temperatura mediului ambiant este suficient de ridicată, dar uneori pot fi văzuţi zburând chiar şi pe vreme mohorâtă sau uşor ploioasă; masculii sunt mai activi decât femelele, petrecându-şi perioade mai lungi de timp în zbor în căutarea femelelor; masculii se confundă foarte bine cu substratul pe care se aşează datorită coloritului criptic al feţei inferioare a aripilor posterioare, în timp ce femelele îşi etalează periodic ocelii de pe aripi pentru a descuraja eventualii prădători; adesea adulţii se încălzesc la soare cu aripile închise, orientate perpendicular pe direcţia razelor solare
Hrana adulţilor: adulţii vizitează, în căutarea nectarului, florile de Leucanthemum vulgare, Origanum vulgare, Lotus corniculatus, Telekia speciosa, Carduus acanthoides, Epilobium angustifolium, Centaurea cyanus, Sambucus racemosa, Cirsium arvense, Linaria vulgaris, Salvia pratensis, Melilotus officinalis, Galium verum, Taraxacum officinale, Urtica dioica, Mentha longifolia, Eupatorium cannabinum, Myosotis palustris, Senecio nemorensis etc.
Strategii de reproducere: femela depune ouăle pe o gamă variată de plante (Brachypodium, Festuca, Dactylus, Bromus, Cynosurus); uneori, ouăle sunt depuse din zbor
Habitat: foarte frecventă, la liziera pădurilor, pe pajişti cu substrat calcaros, la marginea drumurilor, marginea zonelor cu tufărişuri, în rarişti de pădure
Prădători: adulţii sunt vânaţi de păsările insectivore (prigorie - Merops apiaster)
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu