Statut de protecţie: taxon nepericlitat
Perioada de zbor: este activă în două, uneori în trei generaţii anuale (mai-octombrie)
Anvergura aripilor: 22-33 mm; femela este mai mare decât masculul
Faţa superioară a aripilor: pe faţa superioară aripile au colorit bej-gălbui, cele anterioare în vârf cu un ocel mic cu un punct alb în mijloc (care adesea este doar sub forma unei pete întunecate neclare)
Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare au colorit bej-gălbui până la brun-roşcat, cenuşii pe margini, în vârf cu un ocel negru cu centrul alb conturat cu galben; aripile posterioare sunt cenuşiu-maronii, cu jumătatea bazală mai întunecată, o dungă întreruptă mai deschisă la culoare între baza aripii şi margine, pe margine cu un şir de oceli maronii cu centrul albicios
Specii asemănătoare:
• Coenonympha arcania, care are pe faţa inferioară a aripilor posterioare o bandă crem- albicioasă şi un şir de cinci oceli negri cu alb la interior conturaţi cu galben-portocaliu
• Coenonympha tullia, care are dimensiuni mai mari, iar ocelul din zona apicală a aripilor anterioare are dimensiuni mai mici
• Pyronia tithonus, care are anvergura aripilor mai mare (36-40 mm), iar în interiorul ocelului din zona apicală a aripilor anterioare sunt prezente două puncte mici albe
Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor cu înălţimi reduse (Centaurea, Medicago sativa, Achillea etc.)
Comportament: este o specie iubitoare de căldură, întotdeauna odihnindu-se cu aripile strânse şi corpul poziţionat astfel încât să capteze căldura solară din lateral la un unghi de 90° faţă de soare; are un zbor dezordonat, aproape de sol, pe distanţe scurte (de numai câţiva metri); zboară numai pe vreme însorită; masculii manifestă comportament teritorial şi sunt adesea atraşi de obiectele albicioase de mici dimensiuni cum ar fi: pietricelele, bucăţile mici de calcar, crenguţele uscate
Strategii de reproducere: femela depune ouăle pe frunzele de Poa, Anthoxanthum, Festuca, Deschampsia, Brachypodium, Corynephorus, Nardus, Cynosurus, Agrostis, Danthonia, individual sau în linie, în apropierea plantelor- gazdă
Mecanisme de apărare: când se odihneşte pentru vreme îndelungată, îşi acoperă aripile anterioare cu cele posterioare, în aşa fel încât devine foarte greu de observat pe sol datorită coloritului pământiu
Habitat: foarte frecventă în locuri nisipoase, pe pajişti uscate, cariere părăsite, dealuri
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu