Coenonympha pamphilus

Statut de protecţie: taxon nepericlitat Perioada de zbor: este activă în două, uneori în trei generaţii anuale (mai-octombrie) Anvergura aripilor: 22-33 mm; femela este mai mare decât masculul Faţa superioară a aripilor: pe faţa superioară aripile au colorit bej-gălbui, cele anterioare în vârf cu un ocel mic cu un punct alb în mijloc (care adesea este doar sub forma unei pete întunecate neclare) Faţa inferioară a aripilor: aripile anterioare au colorit bej-gălbui până la brun-roşcat, cenuşii pe margini, în vârf cu un ocel negru cu centrul alb conturat cu galben; aripile posterioare sunt cenuşiu-maronii, cu jumătatea bazală mai întunecată, o dungă întreruptă mai deschisă la culoare între baza aripii şi margine, pe margine cu un şir de oceli maronii cu centrul albicios Specii asemănătoare: • Coenonympha arcania, care are pe faţa inferioară a aripilor posterioare o bandă crem- albicioasă şi un şir de cinci oceli negri cu alb la interior conturaţi cu galben-portocaliu • Coenonympha tullia, care are dimensiuni mai mari, iar ocelul din zona apicală a aripilor anterioare are dimensiuni mai mici • Maniola jurtina, care are anvergura aripilor mai mare (35-46 mm) • Pyronia tithonus, care are anvergura aripilor mai mare (36-40 mm), iar în interiorul ocelului din zona apicală a aripilor anterioare sunt prezente două puncte mici albe Hrana adulţilor: adulţii caută nectarul florilor cu înălţimi reduse (Centaurea, Medicago sativa, Achillea etc.) Comportament: este o specie iubitoare de căldură, întotdeauna odihnindu-se cu aripile strânse şi corpul poziţionat astfel încât să capteze căldura solară din lateral la un unghi de 90° faţă de soare; are un zbor dezordonat, aproape de sol, pe distanţe scurte (de numai câţiva metri); zboară numai pe vreme însorită; masculii manifestă comportament teritorial şi sunt adesea atraşi de obiectele albicioase de mici dimensiuni cum ar fi: pietricelele, bucăţile mici de calcar, crenguţele uscate Strategii de reproducere: femela depune ouăle pe frunzele de Poa, Anthoxanthum, Festuca, Deschampsia, Brachypodium, Corynephorus, Nardus, Cynosurus, Agrostis, Danthonia, individual sau în linie, în apropierea plantelor- gazdă Mecanisme de apărare: când se odihneşte pentru vreme îndelungată, îşi acoperă aripile anterioare cu cele posterioare, în aşa fel încât devine foarte greu de observat pe sol datorită coloritului pământiu Habitat: foarte frecventă în locuri nisipoase, pe pajişti uscate, cariere părăsite, dealuri

---

---

Omida

Lungimea corpului: până la 18 mm Aspectul corpului: are corpul verde, cu o linie dorsală întunecată Plante-gazdă: se hrăneşte în timpul nopţii pe diferite specii de Poaceae (Festuca ovina, Poa trivialis, Agrostis etc.) Comportament: omizile îşi petrec majoritatea timpului ascunse la baza smocurilor de iarbă Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă, adăpostită adânc în interiorul smocurilor de iarbă Paraziţi: omizile sunt parazitate de diferite specii de viespi din familia Ichneumonidae

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2005-2007). Butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Zlaşti Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 99-116
●	Burnaz S. (2005-2007). Data concerning butterflies (ord.Lepidoptera, s.ord.Rhopalocera) of Nandru Valley (Poiana Ruscă Mountains, Western Carpathians, Romania). Sargentia. Acta Musei Devensis. Series Scientia Naturae 20: 128-148
●	Kodandaramaiah U., Wahlberg N. (2009). Phylogeny and biogeography of Coenonympha butterflies (Nymphalidae: Satyrinae) - patterns of colonization in the Holarctic. Systematic Entomology 34: 315-323
●	Linnaeus C. (1758). Systema naturæ per regna tria naturæ, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, diferentiis, synonymis, locis. Tomus I. Editio decima, reformata. Holmiæ, Impensis Direct. Laurentii Salvii: 472
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 494
●	Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	van Swaay C. A. M., van Strien A. J. (2008). The European Butterfly Indicator for Grassland species 1990-2007. Report VS2008.022, De Vlinderstichting, Wageningen
●	Wiemers M. (2007). Die Gattung Coenonympha HÜBNER, 1819, in Europa: Systematik, Ökologie und Schutz Oedippus 25: 1-42. Systematic Entomology 34: 315-323