Melitaea trivia

Statut de protecţie:  NT  = taxon potențial amenințat în România Perioada de zbor: bivoltină: aprilie-mai, iunie-septembrie Anvergura aripilor: 30-46 mm Faţa superioară a aripilor: este portocaliu- cuprie, cu pete negre, cu o dungă marginală neagră, continuă, formată din pete oarecum triunghiulare, un rând de pete submarginale în formă de "˄", o spuzeală de solzi maronii la baza aripilor posterioare Faţa inferioară a aripilor: pe toate aripile este prezent un rând marginal de puncte negre, oarecum triunghiulare, caracteristice; aripile anterioare au colorit de fond portocaliu, cu o zonă crem-gălbuie în apex; aripile posterioare au colorit de fond crem-albicios, cu două benzi portocalii, una bazală, sinuoasă, alta post-discală, adeseori străbătută de nervurile crem ale aripilor, mărginită la interior şi la exterior de linii negre subţiri curbate Alte caracteristici: aripile au franjuri albi pe margine, întrerupţi de benzi negricioase Specii asemănătoare: • Melitaea didyma, la care punctele negre marginale de pe faţa inferioară a aripilor posterioare au formă oarecum pătrată; banda post-discală portocalie este mai puternic şi mai evident conturată şi adesea străbătută de nervuri negre • Melitaea cinxia, la care banda post-discală portocalie de dedesubtul aripilor posterioare include o serie de pete mici, negre Hrana adulţilor: adulţii vizitează, în căutarea nectarului, florile unei mari varietăţi de plante erbacee Comportament: noaptea, adulţii ambelor sexe se odihnesc, pe inflorescenţele plantelor Strategii de reproducere: femela depune ouăle în grupuri, pe faţa inferioară a frunzelor Habitat: locuri uscate cu vegetaţie săracă, habitate semi-deşertice, pajişti florale

---

---

Surse de hrană

---

Adulţi cu aripile zdrenţuite de prădători

Aspectul corpului: este negru, presărat cu o multitudine de puncte mici albicioase şi acoperit cu numeroase excrescenţe conice, gălbui, pe care se găsesc o multitudine de ţepi negre; capul este portocaliu-maroniu Plante-gazdă: omizile se hrănesc, adesea în grupuri formate din numeroase exemplare, pe Eremostachys, Verbascum, Scrophularia Mecanisme de apărare: omizile posedă un mecanism curios de apărare: atunci când se simt ameninţate strângându-se în formă de minge şi lăsându-se să cadă pe sol printre frunzele plantelor gazdă Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece în stadiul de omidă Paraziţi: omizile sunt parazitate de specii de viespi Braconidae (Cotesia)

---

  Referinţe:

●	Burnaz S. (2006). Data about the macrolepidoptera fauna of Hunedoara County (Romania). Muzeul Olteniei Craiova. Studii şi comunicări. Ştiinţele Naturii 22: 206-215
●	Höttinger H., Walter Timpe W. (2003). Biologie, Gefährdung und Schutz von Melitaea trivia (DENIS & SCHIFFERMÜLLER, 1775) in Österreich, insbesondere im Burgenland (Lepidoptera, Nymphalidae). Joannea Zoologie 5: 51-63
●	Rákosy L., Goia M., Kovács Z. (2003). Catalogul lepidopterelor României. Societatea Lepidopterologică Română. Cluj-Napoca: 1-447
●	Settele J., Kudrna O., Harpke A., Kühn I., van Swaay C., Verovnik R., Warren M., Wiemers M., Hanspach J., Hickler T., Kühn E., van Halder I., Veling K., Vliegenthart A., Wynhoff I., Schweiger O. (2008). Climatic Risk Atlas of European Butterflies. Pensoft Publishers. Bulgaria: 428
●	Shaw M. R., Stefanescu C., van Nouhuys S. (2009). Parasitoids of European Butterflies. Ecology of Butterflies in Europe (eds. J. Settele, T. Shreeve, M. Konvička, H. van Dyck), Cambridge University Press: 130-156
●	Stănoiu I. M., Bobîrnac B., Copăcescu S. (1979). Fluturi din România. Editura Scrisul Românesc. Craiova: 126